Fata, da-ti doua palme!
Stop flinching everytime you hear steps on the hallway, every time you hear the phone ringing, everytime you see that car or that bus, everytime you turn on the computer, everytime you hear that name, everytime you see that bar, everytime you play that song, everytime the swing is dangling…all the time!
Bang your head against the wall a couple of times and snap out of it!
To cheer things up:
Fix d’aia
Impresii de-nceput de sesiune…A-nceput sesiunea? Teoretic, da, practic- nu cred c-o sa inceapa vreodata sau nah, nu cred c-o sa constientizez.
Nu pot sa-nvat. Si nu pot sa fac sa-mi pese.
Ma trezesc dimineata( hai sa fiu indulgenta) pe la 11, Ma fatai degeaba, mananc, ma uit la Badea pana pe la 1. Apoi plec cu foile de curs, pixu’ si cana de suc in sala de lectura, unde stau vreo 2-3 ore cititnd…si atat, pentru ca se pare ca nu reusesc sa retin nimic din ce citesc. Pe la 3, 3 si ceva ma duc la cantina, mananc( iar) dupa care pierd vremea, ori prin oras, ori in camera cu tovarasa de suferinta. La 8 reiau drumul salii de lectura pentru inca 2-3 ore de asa-zis studiu. Pe la 11 ma intorc in camera, mai bloguiesc, ma mai conversez cu lumea dupa care “ma bag” la un film cu Alinuta. Si uite-asa stam noi pana pe la 2, 3 noaptea, mancand chipsuri si band suc.
Ieri cica a fost cea mai deprimanta zi din istorie. Asa ziceau toti “stiristii” care au preluat informatia de pe site-ul daily news. Gee, you think? Incearca sa traiesti un an( proaspat inceput, ce-i drept) de “cea mai deprimanta zi din istorie”.
Pentru cei care nu stiu, simptome ale depresiei:
- mananci ca vaca
- te faci cat vaca
- pentru ca mananci si esti cat vaca si esti constienta de asta, realizezi si ca o sa ramai singura, tot ca vaca care e dusa la taur o data la..mult timp
- stai in mijlocul camerei, in pozitie de meditare si-ti spui “Sunt bucuroasa! Viata e frumoasa! Cereul e albastru! Pasarelele canta!”
- dusul, spalatul pe dinti, pieptanatul, imbracatul de haine curate au devenit o corvoada
- urasti pe toata lumea, in special gagicile inalte, cu picioare lungi si par lucios care-s mereu fericite si ca scoase din cutie ca sa-ti faca tie-n ciuda
- asculti Kaoma intrebandu-te “ce mama dracu’ porcarie e asta?”
- ai crize de ras isteric care dureaza de la 30 de min in sus si care fac ca mancarea( ca doar mananci toata ziua) sa-ti cada din gura
- scrii post-uri despre depresie:)
Revenind putin la viata de student: nimeni nu invata in sesiune. Motivul pentru care perioada examenelor e una asa extenuanta si solicitanta il constituie petrcerile si pierdutul timpului aiurea( sunand 2 persoane, fiecare de pe un telefon diferit si punandu-le sa se certe prin speaker una cu cealalta ca “cine esti bah? ce vrei?”- “da’ cine esti tu, bah?” 
. O gluma incredibil de puerila, da’ nah…whatever makes you laugh ).Si e chiar obositor sa-ti storci creierii in cautare de activitati care sa te tina departe de invatat o luna intreaga.
M-am plictisit si am o punga de chipsuri care ma asteapta…Pe data viitoare!
Later edit: Am primit deja felicitari pentru ideea cu telefoanele si informatii despre cum a fost pusa in practica:)
” Mi s-a spus ca iarna vine repede”
Asta a fost raspunsul dat de Superba Ana atunci cand a fost intrebata de ce a ales sa faca facultatea in Sibiu. Am fost grozav de invidioasa atunci pentru ca eu nu m-as fi gandit niciodata la asa ceva. De fapt, daca ma-ntrebi pe mine de ce am ales Sibiul, dupa 2 secunde de tacere jenanta, 3 ” ăăăh, îîîîh, pai…” ar urma vreo 2-3 pesudoargumente deloc convingatoare. Probabil cel mai simplu ar fi sa zic “nu stiu”. Nu de alta, da’ adevaratele motive sunt lungi, greu de explicat si ar constitui un raspuns deloc “de complezenta” la o intrebare care s-a vrut a fi astfel.
Desi nu scriu prea des, s-a putut observa, cu foarte putin efort, ca parerea mea despre Sibiu e la fel de schimbatoare ca si starea mea de spirit, care ar putea aparea in dictionar in dreptul cuvintelor ” instabil” , ” variabil”, “inconsecvent”…and the list can go on and on.
In Sibiu iarna nu vine repede( se pare), dar si cand vine…De 3 zile tot ninge. De 3 zile sunt indragostita ” iremediabil” de Sibiu( asa cum se indragosteau colege de-ale mele de gimnaziu sau liceu iremediabil de cate vreun tip in fiecare saptamana :p ). Sau nah, o fi o dragoste de scurta durata, da’ e intensa, dom’ne:)
Deci, de ce-mi place Sibiul:
- pentru Alinuta si Ioana
- pentru ca Eminescu da de baut de ziua lui
- pentru ca ne dam in leagane si-n carusel
- pentru ca se ia curentul in cele mai perfecte momente( chiar si perfectul are grad de comparatie…mai ales perfectul)
- pentru ca aici mi-a explicat cineva de ce linia dreapta nu e intotdeauna cea mai scurta distanta dintre 2 puncte
- pentru ca Nea Vio ii da dedicatii ” blondei de pe 12″
- pentru ca exista oameni care stiu sa faca cocktailuri “gretos, diabetic de dulci”
- pentru luminitele de pe bulevard care stiu cand sa se aprinda
- pentru ca poti fura pietre din Down Town
- pentru Tulburel, Nea Sandu, Cheliosu’, Burtosu’ si Mustaciosu’
- pentru ca intru in stare de soc cu pijamalele galbene
- pentru ” Nu am uitat de voi! Imi cer scuze pentru intarziere!…Mos Nicolae”
- pentru ” Te iubesc, copil!”
- pentru ca sunt nevrotica, pesimista si constiincioasa
- pentru ca stim sa cantam ” Veronica”, “ In padurea cu alune” si ” Saniuta fuge”
- pentru ca marunteii nu se supara si te suna sa te-ntrebe ce mai faci( I know, I couldn’t believe it either)
- pentru ca Remy e Ciuty
- pentru ” Frumoasa si bestia” acompaniata de sforatituri
- pentru ca ninge si copiii se dau cu sania
Ar mai fi multe de adaugat, da’ mi se pare ca 19 e un numar bun la care sa ma opresc.
P.S.: E clar ca eu acum ar fi trebuit sa invat, nu? Da’ nah, ce-i mare filosofie cu psihologia asta a educatiei? Ideea e ca nu tre’ sa-ti bati sau ameninti copilul sau elevul, ci ca e bine sa-l incurajezi si sa-l sustii. Fas, why didn’t I think of that?:)
Not so good
Pentru ca in sesiune orice student care se respecta face orice numa’ sa nu invete, iata, dupa ce am epuizat varianta facutului curateniei, a aranjatului hainelor in dulap, a formatatului calculatorului si privitului pe pereti( while dark thoughts arise in my head), am ajuns si la scrisul pe blog.
Craciunul si revelionul au fost banale. Am mancat, baut, mancat, baut si, culmea, iar mancat. Nu inteleg tamtamul sarbatorilor de iarna, desi pana anul trecut eram mare fana a lor. Incalzirea globala care a dus la lipsa zapezii de Craciun si Whisky Guy care a dus la lipsa chefului de…orice were the Grinch that stole my Christmas. Si nah, Craciunul ca Craciunul ( cred c-o sa ajung in iad din cauza cacofoniei asteia), da’ revelionul e cea mai tampita chestie ever( ce inteligent ma exprim!). Serios, ne bucuram ca prostii c-a reusit Pamantul sa mai faca o rotatie completa. Vai, ce emotii aveam ca n-o sa reuseasca anul asta, da’ s-a “sfortat” pe ultima suta de metri si i-a iesit.
Marti m-am enervat ingrozitor de rau la seminarul de Introducere in Stiintele Comunicarii cand 2 tipi dintr-o alta grupa au avut de prezentat un referat. Dupa ce timp de un semestru intreg am discutat in draci despre cat de mult conteaza imaginea, felul in care te prezinti in fata oamenilor, despre importanta primei impresii si a transmiterii semnalelor potrivite, unul dintre indivizi s-a prezentat ca o balega baliga. Referatul lor era despre vestimentatie si ceea ce exprima ea despre o persoana, iar desteptul ala a ales sa vina in fata noastra imbracat ca si cum ar fi fost dat afara pe geam cand a ajuns sotul gagicii cu care era in pat acasa.
M-am gandit ca poate vrea sa exprime o atitudine degajata, relaxata. Am zis ca poate omul se emotioneaza cand vorbeste in fata cuiva si, deci, simte nevoie sa utilizeze elementele vestimentare pentru a crea o alta impresie. Da’ in momentul in care am vazut ca pe tot parcursul prezentarii sta sprijinit de-o banca, cu mana in buzunar, mestecand guma si uitandu-se pe pereti in loc sa fie atent cand ii cedeaza partenerul de proiect cuvantul, m-am convins ca nu-s emotii si timiditate, ci doar pura prostie si nesimtire.
Iar atunci cand i-am atras atentia asupra acestor lucruri tot ce-a putut sa-mi spune a fost ca “Asa sunt eu, asta e stilul meu!”. Fuck you! Nu-mi pasa de “stilul” tau, care de fapt ar putea fi sintetizat in urmatoarele cuvinte: inexistent( da stiu, e un singur cuvant:) ). Vrei sa faci pe rebelul si nonconformistul? Atunci, intr-o lume plina de razvratiti nonconformisti cu “stil propriu”, pune mana si calca-ti o camasa, baga-ti-o in pantaloni, trage-ti si-o cravata si invata cum sa te prezinti in fata unei audiente, viitor specialist in relatii publice al p***i ce esti!
Scuzati limbajul, da’ v-am zis ca m-a scos din sarite individul. Initial mi-a parut rau ca l-am admonestat, da’ dupa, cand incercam o reconciliere si i-am spus ca n-am zis ce-am zis din rautate, ci pentru ca speram sa invete ceva din observatiile mele astfel incat sa stie cum sa procedeze in viitor, cand nu va trebui sa vina in fata unor studenti amarati, ci poate a unui public mult mai critic, sau a unor investitori, iar el mi-a spus ca n-are ce sa-nvete din asta, mi-am dat seama ca trebuia sa fiu mult mai dura si sa iau, rand pe rand, fiecare item al referatului sau si sa-l fac sa uite pana si cum il cheama( desi am serioase dubii c-ar fi stiut vreodata).
Incerca profa sa-i ia apararea, cum ca ar trebui sa fim mai indulgenti, mai ales ca ei nu sunt din grupa noastra si ca in sala erau numai fete. Bine bine, tocmai, nu erau din grupa noastra, deci stiau ca trebuie sa faca o prima impresie buna. Iar motivul pentru care au venit sa-si sustina referatul atunci a fost faptul ca-n tot restul anului i-a durut undeva de facultate si-n ultima saptamana s-au trezit ca nu intra in examen daca nu au activitate la seminar. Plus ca faptul ca sala era plina de fete ar fi trebuit, in mod normal, sa fie in avantajul lor daca ar fi stiut sa profite de asta.
Astfel de specimene, alaturi de gagicile care-au venit la facultatea asta in ideea ca o sa ajunga urmatoarea Andreea Marin sau macar sotia vreunui fotbalist, sunt colegii mei. Analfabeti, agramati, aliterati si alienati. Slava domnului ca niciunul dintre acestia nu e in grupa mea. Sper sa nu-mi sara in cap pentru asta, fiindca in niciun caz nu m-am referit la toti.
Si mai am o problema si cu babuinii care nu stiu cand sa-si intre in rol.
Si asta a fost rant-ul de azi. Tune in for next time when we talk about all the other shitty things that bother me.
